Acest articol reprezintă o continuare a Pelerinaj Israel – partea a-II-a
A treia zi a debutat cu vizita la Biserica Tatăl Nostru (Pater Noster), de pe Muntele Măslinilor. Aici mântuitorul i-a învățat pe ucenicii săi rugăciunea “Tatăl Nostru”. În curtea mănăstirii, pe toți pereții laterali ai curții, cât și pe cei din interiorul bisericii mari se afla scrisă rugăciunea în peste 70 de limbi – inclusiv în limba româna, în interiorul bisericii, cum intrăm, în partea dreaptă.
Următoarea Biserică vizitată a fost Dominus Flevit (Domnul a plâns), o biserică în formă de lacrimă unde slujesc romano-catolicii și unde Iisus a plâns lipsa de pocăință a celor din Ierusalim.
Întâmplarea fericită a făcut ca (spre deosebire de alte dăți când am fost în Ierusalim), acum să putem intra și la Biserica Sf. Maria Magdalena, mănăstirea rusească (cea cu cupolele aurite) aflată pe Muntele Măslinilor. Biserica este închinată Mariei din Magdala, cea din care Iisus a scos șapte diavoli. În urma acestui fapt, Maria l-a urmat pe Mântuitor alături de ceilalți ucenici, fiind una din femeile “purtătoare de mir”. Maria este prima căreia Iisus i s-a arătat după înviere.
Despre acest fapt, se spune că după înviere Maria Magdalena, folosindu-se de relațiile pe care le avea cu anumite persoane de seama din Ierusalim, a reușit să ajungă la un banchet organizat de împăratul Tiberiu. Ajungând acolo, ea așteptă un moment potrivit, spre a putea vesti pe împărat despre mărețul eveniment al Învierii lui Iisus.
Când împăratul a ajuns în fata Mariei Magdalena, ea ținea în mana un ou fiert (alb). Văzându-l, ea a zis: “Hristos a înviat!” Auzind aceasta, cezarul a râs de ea, zicând: “Șansa că Iisus să învie din mormânt este la fel de posibila ca aceea ca oul pe care tu îl ții în mână să se coloreze în roșu.” Exact în acel moment, oul s-a colorat în roșu.
De aceea, de Paste există obiceiul de a ciocni ouă roșii, oul fiind simbolul vieții celei noi, iar oul roșu îl reprezintă pe Iisus care învie din mormântul sigilat și păzit, rupând pecețile și ieșind afară.
Traseul a continuat cu Gradina Ghetsimani (Ghetsimani înseamnă “presa de ulei”, termen împământenit probabil de la prezența pe acest munte a unei prese care producea ulei). Aici se mai găsesc încă măslini (cel mai gros în diametru având 8 metri) ce sunt considerați contemporani lui Iisus, prezenți la rugăciunea din noaptea prinderii și judecații. După Cina cea de Taina, Hristos și ucenicii Săi, s-au retras în această gradină spre a face rugăciune. Acesta este locul în care Mântuitorul s-a rugat cu lacrimi de sânge, părăsit de ucenicii care adormiseră, și locul în care Iuda își va vinde Învățătorul.
Alături întâlnim Biserica Tuturor Națiunilor, nume care amintește faptul că la ridicarea ei au contribuit mai multe țări.
Biserica Tuturor Națiunilor:
Un alt obiectiv important a fost Biserica Mormântului Maicii Domnului, biserică aflată în grija ortodoxilor, în formă de cruce, în care se intra coborând o serie de trepte de piatra. Mormântul Maicii Domnului este închis de o mica încăpere, intrarea făcându-se prin față, pe o ușă foarte joasă, iar ieșirea prin stânga, spre nord pe o alta ușa săpată în piatră. În spatele mormântului se află un altar ce conține Icoana Maicii Domnului Ierusalemita, făcătoare de minuni. Aici am avut bucuria de purta o discuție cu Părintele Anatolie, cel care înainte de a ajunge la Ierusalim a slujit la Putna.
Mormântul Maicii Domnului :
Icoana Maicii Domnului Ierusalemita :
Am intrat apoi prin Poarta Leilor în Cetate, urmând Via Dolorosa (Drumul Crucii) cu cele 14 opriri, drum pe care l-a străbătut Iisus cu Crucea pe umeri de la Pretoriu unde a fost dată sentința la moarte, până la Golgota, locul unde a fost răstignit.
Cele 14 opriri, în dreptul cărora sunt ridicate mici altare, sunt :
1. Condamnarea la moarte
2. Punerea Crucii pe umerii Domnului în curtea Pretoriului
3. Prima cădere a Mântuitorului sub povara Crucii
4. Întâlnirea lui Iisus cu Mama Sa
5. Întâlnirea cu Simon Cirineanul
6. Întâlnirea lui Iisus cu Veronica
7. A doua cădere la pământ a Mântuitorului
8. Întâlnirea lui Iisus cu femeile care Îl plângeau
9. Cea de a treia cădere a Domnului sub povara Crucii
10. Dezbrăcarea Domnului de hainele Sale pe Golgota
11. Răstignirea pe Cruce
12. Moartea Domnului pe Cruce
13. Pogorârea Domnului de pe Cruce și ungerea cu miresme
14. Punerea Domnului în Mormânt și Învierea
Intrarea in Biserica Mormântului Sfânt :
La capătul Drumului, ne-am oprit la Biserica Sfanțului Mormânt, unde, pentru început urcăm în partea dreaptă o scara abruptă spre locul unde Mântuitorul a fost țintuit în cuie, pe Sfânta Cruce. Imediat lângă se află piatra muntelui Golgota, unde Sfânta Cruce a fost înfiptă, iar Hristos ridicat în aer, spre vederea tuturor.
După moartea Sa, Trupul lui Hristos a fost așezat pe Piatra Ungerii unde a fost uns în grabă și înfășurat în giulgiu, mai înainte de a fi pus în mormânt.
Pășim apoi spre mica biserică din interior care adăpostește exact lespedea pe care a fost așezat trupul Mântuitorului. Sfântul Mormânt este structurat în doua încăperi: cămara îngerului și cămara lespezii de mormânt.
La ieșire ne atrage atenția stâlpul crăpat despre care se spune că în anul 1579, în timpul ocupației otomane a Ierusalimului, când patriarhul ortodox a fost scos afară din Biserică, un fulger năpraznic a lovit acel stâlp, crăpându-l. Iar din crăpătură a ieșit Focul Sfânt ce a trecut drept spre lumânarea Patriarhului, pe care a aprins-o.
Continuare – Pelerinaj Israel – partea a-IV-a