Florin BURGUI

Palatul Primăverii – reședința familiei Ceaușescu

        Palatul Primăverii a fost reședința privată a familiei Ceaușescu. Construit la mijlocul anilor ’60, acesta a fost mărit între 1970-1971, având 80 de încăperi pe o suprafață de peste 3.600 mp.

        Turul Palatului începe cu biroul lui Nicoale Ceaușescu. Mobilierul este realizat din lemn de nuc, în stil renascentist (asemenea celorlalte piese de mobilier din palat; în afară de nuc s-a mai folosit lemnul de cireșînsă, totul a fost realizat la fabrica Heliade din București). Tablourile din acest birou sunt aduse de la Muzeul Național de Artă al României (fostul Palat Regal), temele fiind satul românesc, țăranul, agricultura.

4_birou_ceausescu_1

        În sala a doua întâlnim masa de șah, unul din sporturile preferate ale fostului președinte, piesele de aici fiind originale. De remarcat este faptul pionii sunt reprezentați de țărani români,  regina este Maria (sotia regelui Ferdinand), iar regele este Mircea cel Bătrân. În aceeași sala întâlnim și o serie de sculpturi din fildeș primite cadou de la președintele Zairului, Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga.

        În primele două încăperi avem pe jos covoare primite din Iran, în restul încăperilor fiind covoare de producție internă, de la fabrica din Cisnădie.

        Reședința cuprinde câte un apartament pentru fiecare din copiii familiei Ceaușescu, băieții având dormitor, baie și birou, iar Zoe avea în plus și un salon.

        Valentin Ceaușescu este fiul cel mare și singurul membru al familiei aflat încă în viață. După terminarea studiilor liceale la Școala Petru Groza, Valentin a urmat doi ani cursurile Facultății de Fizică din București, apoi a pleacat în Imperial College în Londra, al cărui absolvent este. Din 1970, a lucrat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Viața sa de dinainte de 1989 este legată mult de clubul de fotbal Steaua București pe care l-a ajutat și susținut în toate formele pentru a deveni cel mai mare club de fotbal al Europei (în 1986 Steaua căștiga Cupa Campionilor Europeni și apoi Super Cupa Europei la fotbal). Este singurul care a avut urmași, doi copii: Daniel și Alexandra.

Biroul lui Valentin:

        Nicu Ceaușescu, alintat Prințișorul, a fost mezinul familiei, dar și un rebel. A fost absolventul Facultății de Fizică din cadrul Univesității București, pe care a absolvit-o în 1970 cu media 8. La îndemnul părinților, el a fost nevoit urmeze cariera politică, întrucât tatăl său îl dorea ca succesor. Pentru scurt timp a fost căsătorit cu Poliana Cristescu (la dorința Elenei Ceaușescu), dar, pentru tânărul rebel, soția sa a fost mereu o străină. Adevărata iubire a lui a fost soprana Daniela Vlădescu. Desi viața lui a fost presărată cu multe can-can-uri, recunoscute fiind petrecerile stropite cu alcool din plin, Nicu a fost iubit de sibieni, oraș unde a fost detașat în 1987, unde se spune oprea tirurile încărcate cu mâncare pentru export pentru a le oferi în magazine cetățenilor.
Dormitorul lui Nicu:

        Zoe a fost al doilea copil al soților Ceaușescu, singura fată. A fost absolventă a Facultății de Matematică din cadrul Universității București, fiind apreciată pe plan profesional și după înlăturarea regimului comunist de la putere. A fost căsătorită cu inginerul Mircea Oprean, însă nu au avut copii. Se spune ar fi avut o relație cu Petre Roman, relație ce nu era pe placul Elenei Ceaușescu, motiv pentru care viitorul prim-ministru ajunge la Paris pentru studii.

        Ne întoarcem la sufragerie, locul unde se servea masa, unde se uitau la televizor (color, Philips) și unde se relaxau la o partidă de table sau cărți. Acesta este locul unde întâlnim marmură de Roșia (restul fiind marmură de Ruschița).

11_sufragerie

        Urmează Crama, folosită la ocazii speciale, alcoolul nefiind preferat de Nicolae Ceaușescu. Acesta își comanda câteodată o sticlă de Galbenă de Odobești. Însă, încăperea deține singurele sculpturi originale din Palat, realizate de Ion Jalea. Pereții au decorațiuni cu foiță de aur, mobilierul este realizat în stil medieval, românesc, imitând modelul celui de la Mănăstirea Horezu din Vâlcea, iar deasupra șemineului (de menționat șemineele au rol decorativ, nefiind funcționale – pentru încălzire există calorifere și centrală pe gaz) este stema cu vulturul cu crucea în cioc (singurul element bisericesc din Palat).

        Mare iubitor de filme americane, cu cowboy și gangsteri, Ceaușescu și-a dorit o sală de cinema. Aceasta este realizată în stil art-deco, cu pereții acoperiți cu tapet matlasat, iar candelabrele, pe lângă cristalele de Mediaș, conțin și cristale de Bohemia.

16_sala_cinema

        Salonul Louis XIV – este o copie a unei camere din Palatul Versaille, pe care Ceaușescu l-a vizitat și, impresionat fiind de ceea ce a văzut acolo, și-a dorit aibă o asemenea încăpere în casa lui. Locul era folosit pentru întrevederi oficiale cu lideri străini.

22_salon_louis_XIV

 

23_salon_louis_XIV

        Elena Ceaușescu avea singură un apartament, unde se mai odihnea câteodată în cursul zilei. Nopțile însă, le petreceau împreună în apartamentul comum, întrucât cei doi soți se iubeau foarte mult.

24_apartament_comun_pat

        În dormitor se mai afla și patul unde dormeau cei doi câini ai familiei, labradorii Corbu și Sharona. Aceștia erau dresați pentru apărarea Elenei și a lui Nicoale.
25_ap_comum_pat_caini

        Baia acestui apartament este una foarte spațioasă și, ca în toate băile din această casă, elementele metalice sunt placate cu aur. O dată pe an, în perioada în care familia se muta la Snagov, acestea erau desfăcute și duse la Monetăria Statului unde li se aplica un nou strat de 1 g de aur.
27_baie_ceausescu_ap_comun
Dresingul, numit “La cuci” este format din 3 încăperi: un salon, o cameră de probă și dresingul propriu-zis. Din cauza ușilor cu vitralii, această încăpere a scăpat furiei mulțimii la revoluția din 1989, crezându-se acela este un simplu geam. De aceea, blănurile și toate celelalte obiecte vestimentare au rămas nevandalizate. Hainele pe care le purtau cei doi erau produse la fabricile din România, preferată fiind APACA.

30_dressing_ceausescu

31_dressing_ceausescu

32_dressing_ceausescu

        De aici, se pătrunde în gradina exotică unde se găsesc plantele originale, bine întreținute, iar plafonul inspirat de cel de la Peleș era și el retractabil cândva.

29_gradina_iarna_exotica
Pe unul din pereți găsim un mozaic ce înfățișează cele patru anotimpuri sub chipul a patru zeițe, încadrate de păuni (pasările preferate de Ceaușescu).

28_gradina_iarna_exotica

        Ultima parte a palatului cuprinde salonul terapeutic, cu spa, jacuzzi, saună, frizerie și piscină.
33_spa

34_spa

35_frizerie

36_piscina

De aici, se poate admira terasa grădinii de vară, inspirată de vizita în Cuba.

        Tarifele sunt: limba română, bilet întreg: 40 lei, bilet redus: 30 lei; limba engleză, bilet întreg: 55 lei, bilet redus: 45 lei

        Vizitarea de către persoanele cu dizabilități nu este posibilă din cauza configurației palatului. Acesta este un minus.

        Începând cu 1 decembrie 2016, a fost adăugat un tur privat, care costă 200 de lei de persoană, durează aproape 2 ore și include vizitarea unor încăperi ce nu sunt incluse în turul standard, și anume Sala Trofeelor, Buncărul, Camera Scornicesti, vedere asupra Tunelului Albastru și Galeria cu Portrete.

        Mai multe amănunte găsiți pe site-ul oficial www.palatulprimaverii.ro

 

One thought on “Palatul Primăverii – reședința familiei Ceaușescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *