Racoș

        Complexul Geologic Racoș reprezintă o arie geologică de importanță națională, cu o suprafață de 95,2 ha. Este parte a Sitului Natura2000 Dealurile Homoroadelor începând cu 2007, deși situl este arie protejată încă din 8 decembrie 2005. Zona conservă manifestările vulcanice bazaltice cuaternare.

        Dacă vorbim de întregul geoparc, acesta se întinde pe 27.000 de ha și se dorește intrarea lui în patrimoniul UNESCO. Vorbim aici de un teritoriu vast ce cuprinde atât obiectivele pe care le prezint în acest articol, cât și Merchiașa cu cele două fântâni cu apă sărată și cea mai mare pășune cu stejari seculari din țară (inclusiv “Bătrânul Carpaților” care are aproape 900 de ani) și rezervația de păsări și vulcanii noroioși de la Homorod. Tot aici avem mai multe castele și biserici fortificate.

  • Vulcanul stins

Racoș

        Vulcanul stins din Racoș este vulcanul cu cea mai recentă activitate de pe teritoriul României. Dacă discutăm de tipuri de erupții vulcanice, avem explozive (cele pe care le cunoaștem noi și le asociem cu erupția vulcanică) și cele efuzive, adică lente, care scot la suprafață lava cu viteză mică. Racoș face parte din a doua categorie.

        Odată ieșită la suprafață, lava a format tufurile vulcanice (piatra ponce, acele roci poroase) și scoriile vulcanice (zgura). Până devina rezervație, de aici s-au exploatat rocile vulcanice. De aceea casele din zonă sunt construite din această piatră ponce, care deși este ușoară și poroasă, este foarte rezistentă. Craterul este și el spectaculos, întrucât are o înălțime de până la 100 m și un diametru de vreo 400 m. În acest peisaj parcă desprins de pe Marte, își face apariția și vegetația.

Racoș

Racoș      Racoș

  • Lacul de Smarald

        Lacul de Smarald s-a format în interiorul fostei cariere Brazi, acolo unde pe vremuri erau exploatate rocile bazaltice. Cariera se află în partea de NE a complexului geologic și are 200 m lungime și peste 50 m înălțime. Lacul este alimentat atât de ploi și topirea zăpezilor, cât și de izvoarele subterane, identificate încă de pe vremea exploatării bazaltului. Adâncimea actuală este de cca 18 m, dar crește anual cu aproximativ 0,5 – 1 m. Creșterea vegetației în lac și popularea cu pești de către localnici au contribuit la formarea unui ecosistem în permanentă schimbare.

Lacul de Smarald

Lacul de Smarald. Lacul de Smarald

 

  • Coloanele de bazalt

        Coloanele de bazalt sunt localizate în cariera MTTC, unde însă au fost oprite exploatările în anii ’60 ai secolului trecut, când situl a fost declarat monument al naturii. În urmă cu circa 1,3-1,4 milioane de ani aveau loc primele erupții vulcanice în zona Racoș. Coloanele au luat naștere prin răcirea rapidă a lavei vulcanice.

        Putem identifica trei succesiuni de așezare a bazaltelor. Jos, la bază, coloane prismatice cvasi-pentagonale, înălțimi de maxim 12 m și grosimi de 50-70 cm. Apoi o curgere orizontală cu grosime de cam 1 m, peste care vin coloanele decimetrice (1-1,2 m).

        Înălțimea totală variază intre 12-15 m, pe o lățime de aproape 30 m.
Coloanele de bazalt
 

Excursiile se pot face cu ghid local sâmbăta și duminica între 11:00 și 15:00, ghidul fiind geolog.

Taxă vizitare: 15 lei/adult

Informații la zi găsiți pe site-ul lor.

 

By florin

Leave a Reply