Iară Ștefan Vodă mergând de la cetatea Neamțului în sus pe Moldova, a mers pe la Voroneț unde trăia un sihastru pe numele lui Daniil. Ștefan bătu la ușa, dar Daniil i-a spus să aștepte afara până își termină rugăciunea. Și după ce a istovit ruga, sihastrul îl chemă înăuntru pe Vodă, care i se spovedi și îl întrebă: să închin Moldova turcilor, au ba? Sihastrul îi spuse să nu închine, că războiul este al lui. Numai, după ce vă izbândi, să ridice o mănăstire acolo în numele Sf. Gheorghe.

Ctitorie a lui Ștefan cel Mare, biserica mănăstirii Voroneț a fost ridicată în perioada 26 mai – 14 septembrie 1488, în doar 3 luni și 3 săptămâni. Construcția a fost modificată în 1547 de către Petru Rareș prin adăugarea pridvorului închis și a picturii exterioare, inclusiv Judecata de Apoi (realizată de mai mulți meșteri locali, în frunte cu Mitropolitul Grigorie Roșca). Pictura interioară datează din vremea lui Ștefan.

Inițial mănăstirea a fost de călugări. În 1785, după anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, viața monahală s-a întrerupt. Însă, în 1991, mănăstirea și-a reluat activitatea, de data aceasta devenind de măicuțe.

Albastrul de Voroneț este marcă înregistrată. A fost un moment când de la o fabrică de autoturisme au venit să ia informații despre această culoare, iar măicuța le-a spus că e deja înregistrată. A doua zi, măicuța a plecat cu trenul la București pentru a o înregistra.

Pictura interioară:

– în pridvor: calendarul creștin-ortodox

– în pronaos, deasupra ușii de la intrare, se află icoana “Dulcea Îmbrățișare”, iar mai sus inscripția în piatra ce precizează numele ctitorului și timpul înălțării mănăstirii.

– naos: tabloul votiv (1496) ni-i prezintă pe Ștefan cel Mare, pe Doamna Maria Voichița și pe Bogdan (moștenitorul) care închină, prin mijlocirea Sf. Gheorghe, mănăstirea lui Hristos pentru a-i mulțumi că l-a ajutat să câștige împotriva turcilor.

Morminte:

– Grigore Roșca

– Daniil Sihastrul – în pronaos

Catapeteasma – este din lemn de tisa, aurit. Tronurile din naos sunt ale mitropolitului Grigorie Roșca (original) și al lui Ștefan cel Mare (copie).

Pictura exterioară:

– peretele vestic : Judecata de Apoi

– peretele sudic : Sf. Gheorghe (hramul mănăstirii), Geneza, Acatistul Maici Domnului, viețile Sf. Nicolae și Sf. Ioan cel Nou. In stânga ușii de la intrare este pictat si Sf. Daniil Sihastrul.

– peretele nordic : Vămile Văzduhului

Judecata de Apoi: Sunt 5 registre orizontale. Deși suntem tentați să începem prezentarea de sus, corect ar fi ca primele explicații să le oferim de jos.

Moartea:
– credinciosul – sufletul îi este luat de către îngerul păzitor, lângă fiind regele David cu o cobza în mâini (element local, moldovenesc).
– păcătosul este înconjurat de diavoli și scrie pe pergament: al nostru ești pentru pe noi ne-ai slujit.

Conform credinței creștine, în ziua a 40-a de la moarte, este judecata provizorie în care sufletul este dat în rai sau în iad. Restul familiei îl poate scoate pe cel mort din iad, la pomenirea morților când săltam masa cu jertfă și spunem prin acest gest: milostivește-te Doamne și scoate-l din iad.

Arhanghelul Mihail anunță reînvierea cu un bucium (element local, moldovenesc) pregătirea pentru judecata de apoi. Îi avem pe cei care au murit pe uscat (mâncați de leu, șarpe, lup, urs, cerb – dar cerbul nu are nimic în gură, el fiind un animal inocent în simbolistica românească) și pe cei ce au murit pe ape. Mai avem și animale fantasmagorice și exotice. Ideea este că la judecata de apoi vor veni toți oamenii indiferent de locul unde trăiesc ei și de religia lor. Cei din cosciuge se ridica la chemarea din bucium a Arh. Mihail. Apar doua personaje feminine: personificarea pământului și a apei care în chip simbolic vor restitui corpurile oamenilor. Trupul pe care îl vom avea la înviere va fi de 33 de ani, vârstă la care vom și rămâne (vârsta lui Iisus). Oamenii care au avut un beteșug în timpul vieții nu îl vor mai avea. E sămânța basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

Urmează scena pregătirii (hetimasiei – din greacă: hetimatis = a pregăti). Tronul judecații pe care stă Sf. Duh așezat pe Evanghelie. Dedesubtul tronului avem piroanele cu care a fost răstignit Iisus. Mai jos e balanța cu care sunt cântărite faptele bune și cele rele. Faptele sunt înscrise în sulurile de hârtie care sunt date din mână în mână de către diavoli (în dreapta) și către îngeri (în stânga). Diavolii însă încearcă să trișeze, chiar urcându-se pe talerul balanței pentru a o înclina în favoarea lor. În dreapta sunt trimiși păcătoșii în iad, legați în lanțuri, schingiuiți. Mai jos este Belzebut (Satan) călărind balaurul cu două capete, unul dintre capete înghițindu-l pe Iuda.

În registrul 3: în dreapta sunt reprezentați cei din ceata păgânilor (evrei, turci, tătari și armeni – aceștia din urmă nu au fost creștinați sub tutela imperiului bizantin, de aceea erau considerați păcătoși). Ei sunt îndemnați de către Moise la judecată; cu dreapta îl arată pe Iisus și pe filacter scrie “acesta a fost Mesia”. În stânga sunt reprezentați credincioșii: drepții, mucenicii, episcopii și proorocii (profeții Vechiului Testament, preoții Noului Testament, martirii și cuvioșii). Sunt îndemnați de Sf. Apostol Pavel. Aceștia nu au aureolă, de-abia după judecată o vor dobândi, daca sunt declarați sfinți. În registrul 2 ei apar ca o masă compactă, nu se mai face deosebirea între ei, toți sunt la fel. Tot în registrul 3 apar Adam și Eva, de o parte și de alta a tronului, în genunchi (umilință).

Sf. Petre deschide poarta raiului (exprimat prin vegetația luxuriantă). El și Pavel sunt mână în mână. Raiul e pe fond alb, Fecioara Maria este încadrată de Mihail și Gavril, apoi e tâlharul din dreapta lui Dumnezeu (astăzi vei fi cu mine în rai i-a promis Iisus) și cei 3 patriarhi: Avraam, Isac și Iacov. Ștergarul românesc ține sufletele oamenilor, protejate, ca în sânul lui Avraam (cum ne vom simți în rai). Arborele vieții este simbolul lui Iisus Hristos, nu e cel din care au mâncat Adam și Eva (ăla era al cunoștințelor binelui și răului).

  
Registrul 2: în centru este Mântuitorul de la picioarele căruia pornește râul de foc în care păcătoșii își vor afla păcatele. În stânga este Fecioara Maria și în stânga e Sf. Ioan Botezătorul (în picioare, având putere de a interveni în judecată). Apar și cei 12 apostoli așezați pe lavițe împodobite cu motive moldovenești.

Registrul 1: în centru e Dumnezeu Tatăl. Timpul e reprezentat de semnele zodiacale (Chrosos, planetele create de Dumnezeu), pe un sul ce este rulat de îngeri. După Judecata de Apoi nu va mai exista timp, va fi o zi continuă. Sunt flancați de arhanghelii Mihail și Gavril. Prin deschiderea porților cerului semnele zodiacului nu mai sunt în mișcare, o parte sunt în stânga, o parte în dreapta.

Taxa vizitare:

• 10 lei pentru adult
• 5 lei pentru copii, elevi, studenți

Mai multe detalii gasiți pe site-ul oficial.