Ctitorie a boierilor Movilă, intrată în patrimoniul cultural UNESCO în 2010, Mănăstirea Sucevița este ultima mănăstire din Bucovina cu pictură exterioară. Nu se știe exact anul începerii construcției, dar în 1584 biserica apare deja într-un document ca fiind finalizată. După ce ajunge pe tronul Moldovei, Ieremia Movilă adaugă cele două pridvoare de la intrare, zidurile cu turnuri și diverse anexe (o casă domnească, chilii). Pictura a fost realizată de Ioan Zugravul și fratele lui, Sofronie, între 1595-1596 și este cea mai bine păstrată de pe toate mănăstirile din Bucovina (inclusiv partea nordică).
În 1831 chiliile sunt distruse de un mare incendiu. Au fost restaurate în 1860. Ultima restaurare s-a petrecut între 1954-1970.
Hramul bisericii este Învierea Domnului.
Structura bisericii este una clasică, să zicem, cu pridvor (două intrări: dinspre sud și dinspre nord și 3 ferestre la vest), pronaos, camera mormintelor (cu acces spre tainiță, unde erau ascunse comorile în timpul războaielor), naos (unde avem și tabloul votiv; pe dreapta după ce intrăm, întreaga familie a lui Ieremia Movilă, iar pe stânga mitropolitul Gheorghe Movilă) și altar. În interiorul bisericii întâlnim în gropniță mormintele lui Ieremia și Simion Movilă, iar în pronaos se află alți membri ai familiei.
Pictura exterioară are verdele ca nuanță dominantă (în timp ce la Moldovița este roșu/brun, iar la Voroneț este albastru). Se remarcă aici, pe absidele naosului și altarului, marea rugăciune a sfinților, pe 7 registre: serafimii și heruvimii, îngerii (pictați ca ființe cu chip uman), profeții (cei care au dat mărturie despre Hristos), apostolii, episcopii (inclusiv patriarhi), sfinții mucenici și sfinții cuvioși.
O altă scenă reprezentată aici și care este specifică Mănăstirii Sucevița, este scara lui Ioan Scărarul (scara raiului, scara urcușului Dumnezeiesc). Ea prezintă urcușul către Dumnezeu, reprezentată prin 30 de trepte (30 de ani ai lui Iisus pe pământ). Scara, înclinată la 45 de grade, se sprijină pe pământ (în dreapta jos), iar la celălalt capăt (stânga sus) este cerul unde Iisus îi așteaptă pe cei ce au parcurs întreg drumul. Urcușul nu este unul ușor, este presărat cu multe tentații (diavolii ce trag de cei prezenți pe scară). Pe partea dreaptă, se află îngeri așezați pe 6 rânduri paralele cu scara. Se remarcă și diferența între zona îngerilor (bine organizată, îngerii sunt aliniați) și zona iadului marcată prin dezordine, haos. Inclusiv culorile folosite sunt diferite.
La Sucevița nu mai apare asediul Constantinopolului, scena fiind înlocuită de “Rugul Aprins” și “Moise primind tablele pe muntele Sinai”. Biserica este pictată în întregime, excepție făcând latura vestică, pe exterior. Acesta nu a avut niciodată pictură.
În interior, avem în pronaos 412 cadre, din care 366 reprezintă calendarul bisericesc ortodox. Deși apare și în alte mănăstiri bucovinene (de exemplu Voroneț), aici spațiul a permis reprezentarea lui într-o singura cameră. Celelalte scene prezintă viețile a doi sfinți: Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Mare Mucenic Gheorghe.
Cum privim la peretele vestic la naosului, pe partea stânga avem tabloul votiv ce îl înfățișează pe Ieremia Movilă oferind macheta bisericii lui Hristos prin intermediul Fecioarei Maria. Alături de el sunt fiul sau Constantin (în față) și, în spate, mama sa, Maria, soția Elisabeta și cinci dintre fetele sale. Urmează apoi, mai la stânga, Împărații Constantin și Elena.
Pe partea dreaptă este mitropolitul Gheorghe Movilă săvârșind sfânta liturghie în fața Sf. Nicolae, iar mai la dreapta, îmbrăcat în negru, este tatăl fraților Movilă, Ioan, devenit călugăr (sub numele de Ioanichie). Deasupra este prezentată sfânta Treime încadrată de Fecioara Maria și Sf. Ioan Botezătorul. Tot în primul registru (pentru că în bisericile din Moldova se obișnuiește pictarea sfinților militari), îi găsim pe Sf. Gheorghe și Sf. Ioan de cel Nou de la Suceava (apărători ai Moldovei).
În arcada dintre naos și camera mormintelor este o pictură ce reprezintă pe Dumnezeu Fiul, Sfântul Duh (porumbelul alb) și mâna lui Dumnezeu în care se află sufletele celor drepți. În stânga mâinii se află stema Moldovei, iar în dreapta este stema Movileștilor.
Muzeul mănăstirii deține câteva piese foarte valoroase: broderii din sec al XV-lea, realizate cu fir de aur, argint, mătase și perle. Dintre acestea, amintim acoperământul de mormânt al lui Ieremia Movilă și cel al lui Simion Movilă.
Un alt exponat de mare valoare este un Tetraevengheliar comandat de Ieremia Movilă, scris pe pergament, cu 314 file. Noutatea o reprezintă inserarea a 346 de miniaturi (icoane) în text.
Taxă vizitare: 5 lei
Taxă foto: 10 lei
https://manastirea-sucevita.ro/