Al doilea oraș ca număr de locuitori din Romania, Cluj-Napoca este și al doilea oraș ca importanță economică. Prima atestare documentară este din perioada ce a urmat cuceririi Daciei de către romani. Un simplu vicus (o așezare lângă un castru roman) cu numele Napoca (108 d.Hr.), devine civitas (oraș) în timpul lui Hadrian (124 d.Hr), iar mai apoi, colonie în timpul lui Marcus Aurelius (168-170 d.Hr). În 1213 apare Castrum Clus, oraș ce este distrus în timpul invaziei mongole din 1241.
În a doua jumătate a sec. al XIII-lea, mari grupuri de coloniști sași se mută, datorită privilegiilor primite, în cetatea Clujului, în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. Drepturile clujenilor sunt extinse de Sigismung de Luxemburg, astfel că, după 1405, încep lucrările pentru întărirea cetății prin ridicarea de ziduri și metereze înconjurate de șanțuri.
Numele orașului a fost întâi Napoca. Poate fi vorba de Naparis – o uniune de triburi sau Napos (din limba greacă) – loc împădurit.
Apoi, în sec al XIII-lea, aflăm de Clus (în latină înseamnă cetatea orașului medieval din zonă). În germană, avem echivalentul Klause, de unde și numele Klausenburg. Denumirea mai poate proveni de la Kloster (în germană înseamnă mănăstire) întrucât, la venirea sașilor, în zonă exista o mănăstire. O altă variantă ar fi Cluț sau Coloș – trecătoare, prisacă sau Clusium – loc între dealuri.
După Marea Unire de la 1918, s-a împământenit numele de Cluj, iar în 16 octombrie 1974, printr-un decret de stat, Nicolae Ceaușescu îi schimba numele în Cluj-Napoca, “ca mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.
Capitala Europeană a Tineretului în 2005, gazdă a celui mai mare festival de muzică din România, UNTOLD, Cluj-Napoca este un centru cultural și studențesc important.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai mare din țară. Vorbind despre cultură, în centrul orașului găsim Teatrul Național Lucian Blaga, clădire ce găzduiește și Opera Națională din Cluj-Napoca, aceasta fiind prima Opera Națională din Romania.
Față în față cu Teatrul Național descoperim Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, situată în Piața Avram Iancu și care a fost construită în perioada interbelică, fiind finalizată după 10 ani de la începerea construcției, în 1930 și sfințită în 1933. Acum este a patra cea mai înaltă catedrală din România, după, evident, Catedrala Mântuirii Neamului din București, Catedrala Ortodoxă din Timișoara și cea Evanghelică din Sibiu. Arhitecții sunt George Cristinel și Constantin Pomponiu, adică cei care au construit și Mausoleul de la Mărășești. Deși este o biserica ortodoxă orientarea este cu altarul spre nord, întrucât nu a fost suficient loc pentru dispunerea ei cu altarul spre est. Cele două statui din fața intrării sunt ale mitropolitului Bartolomeu Anania (în anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar in 2007 era principalul contracandidat al lui Daniel Ciobotea pentru funcția de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române) și ale episcopului Nicolae Ivan (cel care a avut inițiativa construirii acestei catedrale). Cei doi sunt înmormântați în cripta aflată la subsolul bisericii.
În Piața Avram Iancu descoperim un monument foarte înalt; unii zic prea înalt, însă este și controversat. Este ideea fostului primar Gheorghe Funar care și-a dorit o statuie a revoluționarului roman mai înaltă decât cea a lui Matei Corvin. Observam poziția mâinii lui Avram Iancu. El pare că le spune românilor: “stați aici liniștiți, Clujul este al vostru!”. Ideea unei statui a lui Avram Iancu este mai veche, din perioada interbelică, atunci dorindu-se realizarea unei statui ecvestre. Au fost chiar trei proiecte, însă lipsa banilor a dus la amânarea realizării ei.
La intrarea pe str. Iuliu Maniu, ne atrage atenția o clădire ce a aparținut unei bănci, chiar pe colț. Observăm în partea superioară, pe două laturi, doi stupi, simbol al băncilor.
Mai departe, la numărul 17 găsim casa în care s-a născut Carol Popp de Szathmári, primul fotorepoeter de război din lume (războiul Crimeei 1853-1856).
Continuând plimbarea pe această stradă, până la Biserica Romano–Catolică Sf. Mihail, surprindem clădiri identice atât pe stânga, cât și pe dreapta. Este vorba de Clădirile în Oglindă, un proiect prin care au fost realizate, pe o parte și pe cealaltă, clădiri în aceeași formă și în același stil. Chiar înainte de a începe aceste două clădiri, la această intersecție putem vedea privind în cele 4 puncte cardinale: la est catedrala ortodoxă, la vest biserica catolică Sf Mihail, la sud catedrala greco-catolică și la nord biserica unitariană și biserica lutherană.
Și ajungem în Piața Unirii, dominată de Biserica Romano–Catolică Sf. Mihail. Clădire gotică, impozantă, este simbolul Clujului. Construcția a fost realizată în două faze, în sec XIV și sec XV, ultimul turn însă, a fost adăugat în 1860 (turnul cu ceas). Aici a fost botezat Matei Corvin, unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, fiu al lui Iancu de Hunedoara.
Matei Corvin a domnit 32 de ani, începând de la vârsta de 14 ani, domnia sa fiind una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei. În timpul lui, Ungaria a avut cea mai mare întindere, a dus numeroase campanii împotriva otomanilor pe care le-a si câștigat. Renumită era armata pe care o conducea, numita Armata Neagră. El a promovat influențele culturale italiene în Ungaria, a stabilit un sistem de sănătate publică și educație și un nou sistem juridic. El mai este renumit și pentru că a ordonat întemnițarea lui Vlad Țepeș, dar tot el este cel care l-a ajutat pe acesta din urmă să recucerească tronul de la Laiotă Basarab. Conform legendei, nobilii au pus în aplicare planul reginei Beatrice, soția lui Matei Corvin, astfel că, medicii care îl tratau de reumatism l-au otrăvit cu plumb, sfârșitul venind lent și sigur.
Casa în care s-a născut Matei Corvin este un alt punct de atracție în centrul Clujului, palatul reprezentând trecerea de la stilul gotic la renascentist. Această casă atrage atenția cu arhitectura un pic ciudată. Practic doar partea centrală reprezintă casa originală în care s-a născut Matei Corvin. Proprietarul acestei case a fost, ulterior, scutit de taxe. Iar vecinii au profitat de acest lucru și și-au unit casele, astfel încât să poată beneficia de același privilegiu.
Continuăm plimbarea și întâlnim Biserica Franciscană … una de care se leagă o superstiție: cei ce intră pentru prima oară în această biserică își pun o dorință și se va îndeplini.
Pentru o panoramă deosebită asupra orașului, urcăm în Parcul Cetățuia, pe unul dintre cele mai înalte puncte ale Clujului, trecând pe lângă statuia lui Mihai Viteazul aflată în fața cinematografului Florin Piersic.
Ne întoarcem apoi spre centru, trecând peste Someșul Mic, pe Podul Elisabeta, un pod plin de legăminte (multe lacăte inscripționate stau drept jurăminte de dragoste pentru cupluri).
Clădirea Primăriei este și ea un simbol pentru oraș, fiind plină de steaguri tricolore (albastru, galben și roșu) 🙂
Nu în ultimul rând, trebuie menționată statuia lui Baba Novac, situată lângă Bastionul Croitorilor.
Aici, încă se mai poate descifra inscripția originală ce a fost ștearsă și rescrisă de mai multe ori. Era scris “Baba Novac, Căpitan al lui Mihai Viteazul ucis în chinuri groaznice de către unguri în data 5 februarie 1601″.
Alte obiective ce pot fi vizitate sunt Gradina Botanică (poate cea mai impresionantă din România), Cazinoul din Parcul Central, Cluj Arena și restaurantul aflat pe locul fostei fabrici de bere Ursus.
https://cluj.com/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca