În perioada 3-6 septembrie 2015, Consiliul Județean Alba a organizat un info trip destinat agențiilor de turism, cu scopul de a descoperi potențialul turistic al județului. În această perioadă, mai exact în 5-6 septembrie 2015 a avut loc și Târgul Național de Turism Rural Albac 2015.

Acțiunile cuprinse în program au fost :

– vizită Cetatea Alba Carolina

– tur pe traseul Alba Iulia-Colțești-Rimetea-Sălciua–Lupșa-Albac

– vizite la pensiuni din localitățile de mai sus, plus la bisericile din Colțești, Rimetea, Lupșa, expozițiile etnografice de la Sălciua și Lupșa și Muzeul Etnografic de la Rimetea

– vizită la Târgul Național de Turism Rural Albac 2015, inclusiv festivitatea de deschidere

– tur în comuna Arieșeni

– tur comuna Albac

Dar, să le luăm pe rând.

Joi după–amiază am sosit la Alba Iulia, unde am fost cazați la Hotel Maris 3*, de unde la ora 18:00 am fost preluați pentru turul Cetății Alba Carolina : Traseul Porților, Traseul celor Trei Fortificații, Catedrala Romano–Catolică, Catedrala Ortodoxă, Muzeul Principia, Muzeul Național al Unirii și Sala Unirii.

        Poarta I a cetății este situată în extremitatea estică a ansamblului. Este construită din blocuri de piatră cioplită, având forma unui arc de triumf prevăzut cu trei deschideri. Deasupra porții, în centru, se afla stema Casei de Austria (vulturul bicefal cu sabia și sceptrul) încadrată de statuile lui Venus și Marte. La extremități se găsesc două bombarde în poziție de tragere, iar fațadele sunt decorate cu reliefuri inspirate din mitologia antică (Eneea salvându-l pe tatăl sau, Anchise, din flăcările Troiei și lupta lui Hercule cu Anteu, iar la interior, Perseu ținând capul Meduzei și Hercule în lupta cu leul din Nemeea).

        Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina impresionează atât prin dimensiuni cât și prin decorații. Realizată în formă de arc de triumf, are trei intrări: una pentru atelaje și două pietonale. În partea superioară avem statuia ecvestră a împăratului Carol VI, calul sau călcând peste soldații turci. Central descoperim stema Austriei – vulturul cu două capete ce are pe piept stema Transilvaniei. Deasupra intrărilor pietonale avem două basoreliefuri, personajul principal fiind Eugeniu de Savoia. În partea stângă este reprezentat într-un car cu două roți tras de doi lei, primind de la o femeie (Austria) macheta cetății Alba Iulia. În partea dreaptă primește de la Carol VI spada și crucea pentru a porni lupta împotriva turcilor.

        Pe partea din interiorul cetății (vestică) a porții a III-a, observăm alte două basoreliefuri (deasupra intrărilor pedestre) înfățișând luptele austriecilor cu turcii. Patru atlanți, puțin încovoiați, susțin greutatea porții. În lateral tineri, iar în centru maturi, cu barbă. În mijloc, doi ingerași susțin scutul cu emblema lui Carol al VI-lea încununată cu frunze de laur și două litere C (calitatea de cezar – Carolus Caesar). În partea superioară întâlnim 4 statui reprezentând virtuțile: Abundența (Pacea) cu cornul abundenței, Gloria (Înțelepciunea) cu felinarul, Justiția (Cumpătarea) cu balanță și Forța (Războiul) cu sabie și scut. Fiecare dintre ele are la picioare câte un animal reprezentând viciile învinse.

Alte imagini din interiorul cetății:

        Catedrala Încoronării (Ortodoxă), cu hramurile Sfânta Treime și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, a fost construită între anii 1921-1922, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca rege și regină ai tuturor românilor. Arhitectura acesteia este inspirată de biserica domnească din Târgoviște. Catedrala este construită în formă de cruce greacă înscrisă, pe un plan de tip bizantin; are o lungime de 39 m, o lățime de 20 m și o înălțime de 46 m. Cupola centrală este susținută de patru stâlpi octogonali placați cu marmură, iar acoperișul este dominat de cele trei turle octogonale, în formă de bulb și cu cate o cruce metalică în vârf.

În cetate mai avem, lângă Catedrala Ortodoxă, și Catedrala Catolică. Din perspectivă arhitecturală, vorbim aici de o îmbinare de patru stiluri: romanic, gotic, renascentist și baroc. Deasupra intrării avem patru statui: doi regi ai ungariei (Ștefan și Ladislau) și doi sfinți episcopi (Adalbert și Gherardus), Statuile sunt replici, originalele se găsesc în interiorul catedralei. Tot înăuntru avem mormintele lui Iancu de Hunedoara, pe care stă scris: “S-a stins lumina lumii”, al primului principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund și al mamei sale, Isabella, regină a Ungariei.

       Muzeul Principia – Comandamentul Legiunii a-XIII-a Gemina, din Piața Cetății a fost construit pentru a proteja situl în care au fost descoperite urmele comandamentului castrului roman Apulum. Situl este protejat de o construcție de sticla și metal, iar în exteriorul acesteia a fost amenajat un lapidarium unde sunt expuse câteva dintre monumentele de piatră reprezentative descoperite de-a lungul timpului la Apulum.

Programul de vizitare este marți – duminică între orele 10:00 – 21:00 (luni închis). Intrarea se face pe bază de bilet, prețul fiind de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari.

        Sala Unirii este locul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România în 1918. La acea vreme era cea mai spațioasă clădire din Alba Iulia, suficient de încăpătoare pentru cei 1.228 de delegați oficiali ai națiunii române, care reprezentau întreaga Transilvanie. De aceea a fost aleasă. Spațiul central al Sălii este dedicat momentului 1918. Putem vedea steaguri, medalii, însă și aparatul de fotografiat cu care s-au realizat singurele poze ale momentului. Samoilă Mârza, devenit “fotograful Unirii”, deși nu era fotograful oficial al evenimentului, a fost singurul din cei 100.000 de oameni de acolo care avea un asemenea aparat. Lui îi datorăm imaginile din Decembrie 1918. În exteriorul clădirii putem admira de o galerie de 21 busturi ale fruntașilor de la 1918.