sdr

        Situat în județul Hunedoara, Castelul Corvinilor este ușor accesibil, de obicei dinspre nord, venind de pe autostradă și traversând orașul Hunedoara. Nu este izolat pe un vârf de deal, ci este înconjurat de furnale și locuințe. Însă, povestea lui este una frumoasă, iar amenajarea din ultimii ani îl face extrem de atractiv pentru turiști. Eu l-am vizitat prima oară acum vreo 12-13 ani și atunci nu prea aveai ce vedea.

        Important monument gotic, reprezintă cea mai mare construcție medievală din România, având dublă funcționalitate (civilă și militară), aflată încă în picioare. Prima fortificație pe acest loc a apărut în sec. al XIV-lea, cu o formă elipsoidală, ziduri de până la 2 m grosime, construite din calcar dolomitic și din piatră de râu.

        În 1409, nobilul Voicu, împreună cu 2 frați ai săi, au primit o moșie din partea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, moșie ce cuprindea și Cetatea Regală. Voicu nu a adus nicio modificare, însă fiul acestuia, Iancu de Hunedoara, transformă vechea cetate într-un somptuos castel, dublându-i incinta. El a adăugat 7 turnuri de apărare și numeroase spații interioare, lucrările fiind executate intre 1441-1446. A doua fază de construcție a încetat în 1458, odată cu moartea lui Iancu de Hunedoara și, în paralel, cu începerea luptelor pentru ocuparea tronului Ungariei.

        După 1458 se inițiază o nouă etapă de modificare a castelului în partea nordică, rezultând aripa Matia (compusă din logii), pictura laică de aici fiind unicat. În sec. al XVII-lea, Gabriel Bethlen modifică și el castelul. Astfel, pe latura estică apare Palatul Mare, o construcție pe două niveluri (o sufragerie și o cameră de locuit). Sala Dietei este reamenajată și recompartimentată. Și capela a fost modificată, ferestrele devenind rectangulare. Acum sunt construite atât Turnul Alb, cât și Terasa de Artilerie.

       Ultima modificare a apărut în sec. al XIX-lea. S-a modificat fațada Palatului Mare dinspre oraș, s-au înălțat acoperișurile și au fost izolate cu tiglă glazurată. Pentru înfrumusețare, terasei de artilerie i-au fost adăugate creneluri și un turnuleț de supraveghere.

Structura actuală a castelului cuprinde:

IMG_20181111_140933  IMG_20181111_140926

1. Turnul de Poartă (de vest)
dav

Are plan rectangular, 22 de metri înălțime pe 3 niveluri de apărare, la care se adaugă un ultim etaj în sec. al XIX-lea. Devine turn de poartă în sec. al XVII-lea, primul etaj fiind camera de zi pentru doamnele castelului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Vechiul Turn de Poartă

dav
Situat spre est, era legat de uscat printr-un pod mobil. Forma este rectangulară, cu două niveluri de apărare.

 

 

 

 

3. Palatul Administrativ
mde
Plasat în partea sudică a castelului, are trei niveluri de locuire. Aici există acum un atelier de fierărie, unde sunt expuse unelte specifice acestei meserii.

 

 

 

 

4. Palatul Bethen
sdr
Această aripă deține două camere în care sunt organizate expoziții:

 

 

 

 

 

– una este legată de descoperiarea unui mormânt dacic pe Dealul Sânpetru;

dav
– a doua expoziție reprezintă sala trofeelor de vânătoare.
dav    dav

5. Capela
    
        Finalizată în 1446, este compusă din navă, pronaos, sacristie și o galerie cu tribună. Stema familiei Szilagy este amplasată la tribună.

6. Fântâna
sdr dav
Adâncă de 30 de metri, fântâna a fost săpată de 3 prizonieri turci, cărora Iancu de Hunedoara le-a promis că îi va elibera după ce vor da de apă. După 15 ani, acestia au reușit să finalizeze fântâna, însă, între timp, Iancu moare. Soția acestuia, Isabeta Szilagyi, decide să îi omoare. Ca o ultimă dorință, prizonierii turci i-au cerut să lase o inscripție pe unul din ziduri: “Acum ai apă, dar nu ai suflet”. O asemenea inscripție nu a fost găsită. Însă, pe unul dintre contraforți, stă scris, în arabă: “Cel care a scris această inscripție este Hasan, ce trăiește rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică“.

7. Sala Cavalerilor
dav
Parte din Palatul Mare, alături de Sala Dietei. Capitelurile stâlpilor prezintă steme nobiliare și motive florale. Sala aceasta era destinată meselor festive.

 

 

 

 

8. Sala Dietei
dav
Reprezintă a doua sală a Palatului Mare, de dimensiuni egale cu Sala Cavalerilor. Accesul se face pe o scară în spiralăPictura de aici, datând din sec. al XVII-lea, prezintă prieteni ai familiei Bethlen și fortificații transilvănene.

 

 

 

9. Turnul Capistrano
dav
Aici a locuit călugărul franciscan Ioan de Capistrano, reprezentant al Inchiziției. Aflat într-o nișă secretă, el obișnuia să asculte (spioneze) cu o pâlnie ședințele din Sala Dietei, atunci când Iancu de Hunedoara nu era prezent.

 

 

 

 

 

 

 

10. Aripa Matia
sdr  sdr  dav

Această parte a castelului datează din a doua jumătate a sec. al XV-lea. Aici există o pictură formată din 4 tablouri, ce prezintă dobândirea stemei de către familia Corvinilor.

În camera de aur întâlnim piese de mobilier, un șemineu și o carpetă cu Matei Corvin.

11. Camera Domnițelor

Prezentă în turnul de poartă, este situată la primul etaj, deasupra intrării. Piese de mobilier din sec. XVII-XIX și soba de teracotă fac parte din decorul acestui loc.

12. Terasa de Artilerie
dav
Construită în timpul lui Gabriel Bethlen, în sec. al XVII-lea, avea scopul poziționării artileriei pentru apărare.

 

 

 

 

13. Groapa Urșilor
dav
Conform legendelor, prizonierii erau aruncați aici ca hrană pentru animale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14. Turnul Buzdugan
dav
Este poziționat între terasa de artilerie și turnul nou de poartă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15. Turnul Neboisa
sdr
Este legat de restul castelului printr-un pod de lemn. Neboisa înseamnă “Nu te teme!”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16. Turnul Pustiu
dav

Cu un diametru de 6 m, are două niveluri de tragere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17. Turnul Toboșarilor

dav
Asemenea Turnului Pustiu, are două niveluri de tragere, iar la exrterior sunt decorațiuni cu motive geometrice. Se află poziționat lângă fântână.

       

        Exceptând legenda fântânii (relatată mai sus), avem legenda corbului, întrucât acesta este simbolul familiei Corvinilor (în latină, Corvus înseamnă corb).

        Se spune Iancu de Hunedoara este fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg. Se mai spune și regele Ungariei i-a dăruit Elisabetei un inel pentru a putea dovedi statutul fiului lor atunci când va avea nevoie vină la Curtea Regală.

        Povestea relatează , aflați la un moment dat pe o pajiște, la picnic, inelul a fost pus pe ștergar lângă merinde. Un corb s-a năpustit asupra lui și l-a luat în cioc. Văzând acestea, Iancu, un mic băiețel pe atunci, a luat arcul și, trăgând o săgeată, a străpuns gâtul păsării, recuperând astfel prețiosul inel.

        Iancu de Hunedoara (Ioannes Corvinus, Hunyadi János, Johann Hunyadi, Ioan Corvin, Ioan Huniade etc. … e același) a fost ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei și este tatăl lui Matei Corvin (Matthias Corvinus, Hunyadi Mátyás, Matthias Corvinus or Matiaș), unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. Iancu a rămas în istorie pentru Asediul de la Belgrad din 1456. Belgradul era considerat “Cheia Ungariei” și a Europei Centrale. Vestea victoriei l-a făcut pe Papa Calixt III -l numească “cel mai puternic atlet al lui Hristos”. Victoria a fost una foarte importantă, întrucât a stopat expansiunea Imperiului Otoman pentru aproape 70 de ani. Însă Iancu s-a îmbolnăvit de ciumă și la scurt timp a murit. Este înmormântat în Catedrala Catolică din Alba Iulia, iar pe mormântul sau scrie “S-a stins lumina lumii”.

        Se spune până și sultanul Mahomed II i-a adus un omagiu: “La moartea lui m-am întristat pentru lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om”.

        Printr-o enciclică papală, în fiecare zi la ora 12:00, se trag coplotele în bisericile catolice din întreaga lume în amintirea victoriei de la Belgrad, chemând credincioșii la rugăciunea “Angelus”.

        Informații despre castel găsiți și pe site-ul oficial Castelul Corvinilor

dav

By florin

Leave a Reply