Florin BURGUI

Mănăstirea Snagov

        La 30 km de la ieșirea din București spre Otopeni, întâlnim o mănăstire încărcată de multă istorie și legende, iar astăzi cuprinsă de multă liniște. Urmând indicatoarele din DN1, în Ciolpani părăsim drumul național spre Siliștea Snagov. Cu atenție însă pentru nu toate indicatoarele sunt vizibile de la distanță, unele fiind într-un mănunchi de alte indicatoare, altele fiind acoperite de crengile copacilor. Însă tehnologia ne poate ajuta, întrucât google maps e foarte exact de data asta. La locul faptei, avem o parcare, chiar înainte de podul ce duce pe insula cu pricina. Parcarea este “free of charge”, așa cum am observat pe un afișaj electronic. Aici traversăm podul de fier, recent construit în 2010 (până la realizarea lui accesul vizitatorilor se făcea cu barca)
IMG_20170428_164820

și suntem întâmpinați de turnul clopotniței folosit pe vremuri și ca turn de apărare.

IMG_20170428_164312

        Prima atestare documentară a mănăstirii apare în 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, dar descoperirile arheologice din 1933 fac dovada locuirii acestei insule încă din vremea dacilor. În anul 1456, domnitorul Vlad Țepeș dispune construirea unei închisori pe aceste locuri, a unui zid de apărare, a unui pod și, se pare, a unui tunel pe sub ape (tunel ce ar exista și în zilele noastre, dar rămâne un mister). Biserica actuală, ortodoxă, are trei hramuri: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (hramul inițial, 21 noiembrie), Sfântul Voievod Neagoe Basarab (ctitorul actualei biserici, 26 septembrie) și Sfântul Antim Ivireanu (starețul mănăstirii, 27 septembrie).
IMG_20170428_161614

        Clădirea actuală a bisericii, în stil bizantin, a fost ridicată de domnitorul Neagoe Basarab între anii 1517-1521. Are patru turle poligonale, iar pictura originală, a lui Dobromir cel Tânăr, se păstrează doar în pronaos; în naos și altar, aceasta a fost refăcută în 1815 de Gheorghe Zugravul.

IMG_20170428_164239

IMG_20170428_233421

IMG_20170428_162211 IMG_20170428_162219

        În 1643, domnitorul Matei Basarab înființează aici o tipografie care atinge apogeul în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Atunci, stareț al mănăstirii era Antim Ivireanul (devenit mai târziu mitropolit al Țării Românești). În acea perioadă au fost tipărite cărți bisericești în arabă, slavă și greacă. Importanța mare este dată de realizarea primei cărți în limba română cu litere latine: “Orânduială slujbei Sfinților Constantin și Elena“. Tot aici a fost și unul din principalele centre de batere moneda din Valahia, denumită și bănie. Datorită poziției sale izolate, în Codrii Vlăsiei, pe o insulă, mănăstirea a funcționat atât ca loc de refugiu cât și de surghiun. După înfrângerea revoluției de la 1848, o serie de pașoptiști, în frunte cu Nicolae Bălcescu, s-au refugiat aici pentru un timp.

        În zilele noastre, Mănăstirea Snagov este vizitată pentru mormântul lui Vlad Țepeș. Decapitat într-o bătălie la sud de București, în Pădurea Comana, trupul i-a fost adus pe ascuns de călugări și înmormântat creștinește. Cel puțin aceasta este varianta bisericii, întrucât arheologii au infirmat-o.

IMG_20170428_162533

        În curtea mănăstirii întâlnim acum și un foișor unde se țin slujbele în timpul verii,

IMG_20170428_163437

rămășițele zidurilor închisorii construite de Vlad Țepeș,

IMG_20170428_163822 IMG_20170428_163846

Pentru a ne bucura de natură, facem o plimbare și pe pontonul construit pe malul lacului

IMG_20170428_162747

și vizităm crescătoria de iepuri de casă și păuni.

IMG_20170428_164136

IMG_20170428_164158

Pentru vizitare adulții plătesc 15 lei, taxa foto este 9 lei. Copii au gratuitate.

IMG_20170428_161623

Sursa : wikipedia.org si www.crestinortodox.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *