Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita

         Ctitorie a lui Petru Rareș din 1532 și zugrăvită în 1537, Mănăstirea Moldovița este una din cele 8 mănăstiri din Bucovina înscrise în patrimoniul cultural UNESCO (încă din 1993), hramul bisericii fiind Buna Vestire.

       Pe locul acestei mănăstiri a existat o altă mănăstire în timpul lui Alexandru cel Bun. Ruinele se mai găsesc și astăzi în curtea mănăstirii. Rolul unei mănăstiri aici, la granița dintre Moldova și Transilvania, a fost și acela de apărare. În timpul lui Ștefan cel Mare aceasta a beneficiat de privilegii, voievodul confirmând mănăstirii, prin diverse hrisoave: 11 sate, mai multe iezere, prisăci și diverse privilegii comerciale. Din cauza unor alunecări de teren, mănăstirea inițială s-a prăbușit la sfârșitul sec. XV. Petru Rareș (fiul lui Ștefan cel Mare) a dorit însă continuarea tradiției monahale aici construind ceea ce noi putem admira și astăzi; inclusiv zidul, acesta având laturile de 40 de metri, o înălțime de 6 metri și o grosime de 1,2 metri.

Moldovita - turn intrare       Moldovita - statuie Petru Rares

        Mănăstirea a funcționat cu o întrerupere între 1785 și 1932, când, după o lungă perioadă în care s-a deteriorat, a fost locuită din nou de maici. Între 1954-1960 a fost restaurată mărindu-i-se șarpanta pentru protejarea picturii. Fundația a fost consolidată, iar zidurile refăcute. Structura bisericii este una clasică, prezentând pridvorul, pronaosul, camera mormintelor, naosul și altarul.

        Pridvorul este unul diferit față de alte mănăstiri din Bucovina, el prezentând 5 arcade mari, cu bolți în formă de cruce. Pictura de aici prezintă Judecata de Apoi, incluzându-l, printre eretici, pe Mahomed. Accesul din pridvor în pronaos se face printr-un portal din piatră, sculptat în stil gotic. Ușa este din lemn de stejar îmbrăcată în fier. Pronaosul este de formă dreptunghiulară, luminat de patru ferestre, iar bolta este compusă din opt arce întretăiate în forma unei stele.

        Camera mormintelor era importantă întrucât, în vremea invaziilor turcilor sau tătarilor, aici erau adăpostite obiectele de preț are mănăstirii. Pe latura de nord se află o ușă, iar pe o scară în spirală se urcă în camera ascunsă (tainiță). Tot în gropniță se găsește și mormântul episcopului Rădăuților, Efrem, îngropat aici în 1619, sub un baldachin construit din cărămidă tencuită. Naosul are aceleași dimensiuni ca și pronaosul, tot patru ferestre (însă, mai mici), dar cu două abside laterale semicirculare, continuându-se cu o a treia ce reprezintă altarul. Deasupra întâlnim turla, de formă circulară la interior și octogonală la exterior. Tot aici se găsește și cea mai importantă pictură a mănăstirii, Răstignirea, considerată cea mai valoroasă realizare pe această temă dintre toate bisericile bucovinene.

        Altarul este despărțit de naos prin catapeteasma realizată din lemn, pictată și aurită, a cărei parte superioară a fost realizată în sec al XVI-lea, iar cea inferioară în sec al XVIII-lea. La exterior, pictura se remarcă prin dominanta cromatică roșu-brun. Asemănătoare cu Humor, aceasta ne prezintă scene biblice și scene istorice. Pictorii de aici nu s-au semnat, deci nu știm autorii acesteia. Explicația este au realizat pictura pentru slava lui Dumnezeu și nu pentru a fi cinstiți aici, pe pământ. Un alt argument pentru această explicație este pictarea turlelor până la cele mai înalte zone, acestea nefiind vizibile oamenilor care vizitează mănăstirea, ci sfinților (“te vede Dumnezeu”). Printre scenele prezentate aici avem: Asediul Constantinopolului (al doilea; primul este prezentat la Humor), Arborele lui Iesei, Imnul Acatist, Rugăciunea Sfinților. Pe contraforturi, între pronaos și absidele naosului, sunt prezenți și filosofi antici. Pronaosul este zona pregătitoare, locul pe unde se intră în naos, dar și locul unde se săvârșește botezul. Naosul este zona principală a bisericii unde are loc liturghia.

Arborele lui Iesei - Modovita

        Arborele lui Iesei prezintă genealogia lui Iisus pe linie Davidiană, originea umană a Mântuitorului. Iesei (sau Ieseu), tatăl regelui David este rădăcina acestui arbore. După David urmează Solomon, Roboam și așa mai departe, ajungând la Maria, arătând faptul Iisus descinde din același neam cu David. Imnul Acatist (Acatistul Bunei Vestiri) este compus din 24 de scene și prezintă originea divină a Mântuitorului.

Moldovita - asediul Constantinopolului

         După scena 24, găsim Asediul Constantinopolului. În interiorul cetății se află împăratul bizantin urmat de curtea lui, împărăteasa si patriarhul Ierusalimului. Observăm și ierarhi într-o procesiune cu icoana Maicii Domnului, apărători în turnuri ce trag cu arcuri cu săgeți sau tunuri. Asediatorii vin atât de pe mare (în corăbii), cât și de pe uscat (călare pe cai sau ieniceri pedeștri). Imnul prezintă protecția divină a Maicii Domnului pentru lumea creștină, Constantinopol, dar și pentru Moldova, care se confrunta atunci cu pericolul otoman, pericolul necredincioșilor (de aceea este pictată această scenă aici).

IMG_20180920_171613

        Marea rugăciune a tuturor sfinților în împărăția cerurilor este reprezentată pe toate cele trei abside (ale naosului și altarului), cu sute de sfinți. Ei sunt aici, în jurul Mântuitorului (Iisus Pantocrator, prezent în turla bisericii, în punctul cel mai înalt – deasupra tuturor). Cele șapte registre, pornind de sus în jos, prezintă ierarhia cerească și pământească: serafimii, îngerii, preoții, apostolii, ierarhii, martirii și asceții. Filosofii greci sunt pictați pe contraforți; ei pregăteau păgânii pentru venirea lui Hristos. Aceștia separă iconografia de pregătire (de pe pronaos) de cea liturgică (de pe naos și altar). Pe latura de vest este prezentă Judecata de Apoi. Acoperișul bisericii este realizat în întregime din șiță de brad (șița este asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă), ultima înlocuire a acestuia fiind făcută în cadrul restaurării din perioada 1954-1960. De jur împrejurul bisericii se găsesc un brâu, o bancă, o prispă pe care oamenii se pot odihni, stând foarte aproape de icoane și meditând.

Muzeul Manastirii Moldovita

      În cadrul mănăstirii se găsește și un muzeu ce adăpostește piese valoroase de patrimoniu, cum ar fi un tron domnesc al lui Petru Rareș, manuscrise din sec XV, broderii dăruite de Ștefan cel Mare și datate secol XV, un Tetraevengheliar din 1613, o psaltire din 1614, dar și multe icoane.

site https://manastireamoldovita.wgz.ro/

Taxă vizitare: 5 lei
Taxă foto: 10 lei

By florin

Leave a Reply