Budești este o localitate din județul Maramureș, situată la 25 km de Sighetul Marmației și este una din acele comunități mai mari care are două parohii diferite. Diferența dintre cele două jumătăți ale satului, mai coborâtă și mai ridicată, este făcută prin cuvintele Josani și Susani, separare care nu este făcută administrativ, ci doar de localnici. Numele Budești sugerează “Rudele lui Bud” persoana menționată în documente încă din secolul al-XIV-lea.
        Biserica este construită în 1643 și este dedicată (are hramul) Sf. Nicoară, nume mai vechi folosit pentru Sf. Nicolae și este una din bisericile care au servit ca parohie fără pauză până în zilele noastre. În 1999 a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Este faimoasă pentru obiectele care au aparținut a doi luptători pentru libertate împotriva habsburgilor austrieci : zalele și coiful haiducului Pintea Viteazul (exista și un film din 1976 cu Florin Piersic în rolul principal cu acest nume dedicat lui) și steagul nobilului transilvănean Ferenc Rákóczi II.

Interiorul mai adăpostește și o cruce descoperită într-un lemn în anul 1998, pe care nici drujba și nici securea nu au stricat-o.

        Este singura biserică din lemn din Țara Maramureșului (una din cele 4 provincii ce alcătuiesc Maramureșul istoric) care are 4 turnuri în fiecare colț al turlei, tipic bisericilor din Țara Lăpușului. Se spune că în satele în care existau aceste 4 turnuri, Sfatul Bătrânilor avea drept de judecată și chiar puteau decide pedeapsa cu moartea. De remarcat că intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă specific maramureșeană, iar intrarea în biserică pe o ușa mică de înălțime și împodobită cu elemente simbolice (funia împletită, crucea…)

De dimensiuni apreciabile (18 x 8 x 26 m), biserica are cele trei încăperi tradiționale: spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul – pe plan rectangular. Altarul este acoperit cu o semicalotă, naosul are bolta cilindrică, iar pronaosul susține turnul clopotniței.

        Acoperișul este din șindrilă, cu pante repezi și cu streașină dublă, fapt important pentru rezistența împotriva umidității. În 1922 au fost realizate deschideri între naos și pronaos pentru a permite și femeilor să asiste la slujbe (regula era că în naos stăteau bărbații, iar în pronaos femeile). Pereții interiori au fost pictați cu scene biblice, mici, încadrate în chenare colorate. Pictura este cea originală, nu a fost refăcută, ci doar curățată (spălată) de praf și fum.

         În cimitirul din jurul bisericii, pe partea sudică, o serie de lespezi servesc drept Masa Pomenilor. Pietrele au fost aduse de cele mai importante familii din sat și au încrustate numele acestora pe ele. Pe Masa Pomenilor sunt depuse de către enoriași, spre sfințire, coșurile cu bucate la Paște, Rusalii și înmormântări.

De remarcat că în acest moment biserica din Budești-Josani nu mai aparține Bisericii Ortodoxe Române, pentru că a fost revendicată și câștigată în instanță de către Biserica Romana Unită cu Roma, în anul 2011.